HÁZASSÁGUNKÉRT!
2015. február 22-én, vasárnap délután az 5 órakor kezdődő istentiszteleten áldást kérünk a házasságokra illetve a házaspárokra a Temesvár Belvárosi Református Templomban.
Az igehirdetést követően egy HÁZASSÁGI ÁLDÁS emléklapot adunk át minden házaspárnak, valamint a kerek évfordulós házaspárok, azaz az 5, 10, 15, stb évvel ezelőtt megkötött házaspárok kapnak még külön egy évfordulós oklevelet is. (kérjük jelezzék előre a kerek évfordulósok, hogy az emléklapokat elkészíthessük!)
Ugyanekkor adják át a Bibliai Házassággondozó Szolgálat által kiállított okleveleket a Gyülekezeti házaspári-csoport vezető képzés elvégzéséről Dr. Nagy Benedek és Nagyné Szőke Mariann, szegedi, valamint Demeter Sándor és Demeter Enikő temesvári házas-csoport vezetőknek.
Az istentiszteletet követően Nemeskéri Pál és Éva előadására és bizonyságtételére kerül sor REMÉNYTELENSÉGBŐL REMÉNYSÉGBE címmel, avagy HOGYAN ment meg Isten egy házasságot.
Szeretettel hívjuk Testvéreinket erre az alkalomra!
Imádságos szívvel,
Fazakas Csaba esperes
és Demeter Sándor lelkipásztor
Visszajelezni kérem Demeter Sándor lelkipásztornak: demetersandor@gmail.com email címre
ROMÁN FORDÍTÁS!
Az alkalmat román nyelvre fordítjuk. Ahhoz, hogy a fordítást hallgathassa a román nyelvű házastársa, szüksége lesz egy FM rádióval rendelkező telefonra, vagy egy FM zsebrádióra, amin az általunk megadott frekvencián hallgathatja az istentisztelet fordítását. NE FELEDJE OTTHON A FÜLHALLGATÓT, különben nem működik!
Deşi auzim de multe ori că o căsnicie fericită şi echilibrată trebuie îngrijită în permanenţă şi niciodată neglijată nu ii acordăm acestui lucru prea multă importanţă. Ritmul vieţii noastre devine tot mai alert pe zi ce trece, nu avem timp să ne oprim nici pentru o secundă. Vrem să corespundem numeroaselor altor aşteptări, şi astfel căsnicia este ultimul lucru pentru care dedicăm atât timp, bani sau energie.Imperceptibil comunicaţia dintre noi devine tot mai rară, cuibăririle (îmbrăţisările) rămân o amintire, iar din cauza problemelor nediscutate certurile în viaţa de cuplu sunt pe ordinea de zi….Este de mirare că astfel încet încet simţim că nu ne mai leagă nimic de persoana căruia i-am jurat loialitate, dragoste şi fidelitate? Perosanei căruia i-am spus DA în urmă cu câţiva ani?
Deşi credeţi-mă: majoritatea căsniciilor aflate la final ar putea sau ar fi putut fi salvate. Ar putea fi salvat cu intervenţia sinceră a unor prieteni apropiaţi, fie el unul singur, doi , sau chiar zece, cu contează numărul, atâta timp cât comunică cu ei ( noi) în modul cel mai sincer, sau prin citirea unei cărţi despre criza relaţiilor matrimoniale, sau chiar prin recunoaşterea greşelilor personale în viaţa fiecăruia.... Cu simplul fapt că nu păstrăm liniştea asurzitoare, ci întrebăm ( şi ne consultăm sau comunicăm ). Şi nici nu ne lăsăm duşi de valul problemelor, ci îndreznim să strigăm după ajutor din timp.
Datorită unei solidarităţi confesionale în fiecare an avem oportunitatea de a ne concentra timp de o săptămână asupra căsniciei noastre. În prezent am ajuns la al şaptelea an, în care în jurul Zilei Îndrăgostiţilor nu mai puţin de 21 de ţări oferă sau organizează numeroase ocazii pentru a asculta diferite prelegeri sau prezentări, a viziona filme, pentru a cere binecuvântarea asupra vieţii noastre, sau pentru a ne însoţi perechea la o cină, la un bal sau la un concert. Aceste oportunităţi sunt ocazii speciale pentru ca o relaţie obosită să reânvie în forţă, să adunăm impresii sufleteşti, şi să ne îmbogăţim prin experienţa altora.
